Adrian Stoica este un om de stiinta, un antreprenor, un visator si un cetatean al lumii, cel putin asa sustine el. Este doctor în Inginerie Electrica si si-a obtinut diploma în Australia, la Universitatea Tehnologica Victoria. Adrian Stoica este omul care demonstreaza multor romani ca visele pot deveni realitate. Inca de mic acesta visa sa lucreze la NASA, iar acum este liderul unei echipe de cercetatori si ingineri de top cu care dezvolta tehnologii robotice pentru misiuni spatiale viitoare.

În descrierea de pe pagina NASA/JPL (Jet Propulsion Laboratory) apare ca Group Supervisor, Senior Research Scientist.
 
“Am plecat din România în anul 1992. Am facut un doctorat pe robotica la Universitatea din Melbourne, Australia, dupa care am urmat un program postdoctoral la unul dintre centrele NASA care este afiliat cu California Institute of Technology, Caltech. Acest lucru se întâmpla în 1995 , iar din 1996 lucrez la NASA Jet Propulsion Laboratory. Am avut noroc pentru ca în acel moment NASA JPL avea disponibil un post cu cerinte care corespundeau bine cu ce facusem eu în anii anteriori”, povesteste pentru Capital, Adrian Stoica.
 

De-a lungul timpului inginerul Stoica a supervizat zeci de proiecte de cercetare si de dezvoltare a tehnologiei la nivelul electronicii, roboticii si a sistemelor inteligente. „În prezent, grupul pe care îl conduc la NASA are rolul principal de a controla roboti de la suprafata planetei Marte. Spirit si Opportunity sunt robotii (nr.red. Mars Exploration Rovers) care sunt deja pe planeta. Unul dintre ei se mai misca, celalalt e oprit în nisip”, afirma Stoica.
 
NASA a mai trimis un robot spre Marte (Curiosity) în luna noiembrie a anului trecut. Curiosity va ajunge la destinatie, daca totul merge conform planului, în luna august a acestui an. Curiosity va avea dimensiunile apropiate de ale unui autoturism Mini Cooper si va cântari circa 900 de kilograme. Costurile estimate ale noii misiuni robotizate pe Marte sunt de doua miliarde de dolari.
 
În prezent, conducatorul grupului de control avansat al robotilor de pe Marte are proiecte de cercetare care tin de interfete umane, asa numitele “human robot interfaces”, care permit robotilor sa interpreteze mai direct gesturi sau comenzi de la om fara a fi nevoie de a-i programa la nivel foarte specific.

El este extrem de pasionat de tot ceea ce înseamna sisteme autonome, androizi, inteligenta artificiala, roboti controlati de semnale biologice, biometrie, medicina regenerativa si multe altele.