Franta si Germania au reusit sa amane, daca nu chiar sa anuleze prevederile celei de-a treia etape de liberalizare a pietei gazelor naturale si energiei electrice, anuntate de Comisia Europeana in septembrie 2007.

In principal, liberalizarea urma sa fie realizata prin „spargerea” marilor companii energetice integrate pe verticala, care ar fi fost obligate sa vanda activitatea de transport, pastrandu-si doar statutul de producatori, sau sa ramana actionari majoritari ai retelelor de transport, cu conditia de a ceda managementul unui Operator Independent de Sistem (OIS).

Negocierile intense ale ministrilor energiei din tarile UE si Comisia Europeana s-au incheiat vinerea trecuta, prin adoptarea unei solutii de compromis, care permite existenta in continuare a „campionilor nationali”, reforma radicala transformandu-se intr-o serie de reglementari care sa permita o mai mare concurenta.

„S-a ajuns la un acord asupra elementelor esentiale” ale unei serii de proiecte de lege vizand deschiderea mai mare a pietei energetice a UE”, a declarat ministrul sloven al economiei, tara care detine presedintia UE, Andrej Vizjak.

„Toate statele membre au dat dovada de bunavointa pentru a ajunge la un compromis”, a spus si comisarul european pentru energie, Andris Piebalgs.

A fost acceptata contrapropunerea franco-germana ca nicio tara sa nu fie obligata sa-si desfiinteze marile sale grupuri energetice, cum ar fi EDF si GDF in Franta si E.ON si RWE in Germania.


Grupul celor opt tari, condus de Franta si Germania, a avut castig de cauza, dar a fost nevoit sa accepte un control mai strict.

Compromisul presupune ca operatorii gazoductelor si ai liniilor de inalta tensiune sa devina foarte independenti si sa fie supravegheati intr-o mai mare masura de o autoritate independenta, fara a fi insa despartiti complet de companiile-mama.

Operatorii vor face parte dintr-o filiala pentru transport a companiei-mama, care se va supune unor reguli de functionare foarte precise. Personalul incadrat in compania-mama nu va putea fi angajat in filiala de transport decat dupa o perioada de trei ani, de exemplu.

Germania insa s-a opus mai multor prevederi punctuale din textele noilor reglementari, ceea ce demonstreaza ca si pe viitor vor fi negocieri furtunoase privind liberalizarea pietei europene a energiei.

In plus, de la 1 iulie, sub presedintia Frantei, analistii considera ca discutiile referitoare la cresterea concurentei pe piata europeana a energiei si cedarea unor prerogative nationale, precum cea a autoritatii de reglementare, catre un organism pan-european.

De altfel, Franta a anuntat ca, in perioada cat va prezida Uniunea Europeana, “va avea ca prioritate absoluta” un acord in privinta planului european pentru schimbarile climatice.

Comisia europeana considera ca monopolurile nu ofera conditii suficiente pentru accesul la retelele lor de transport tertelor parti, ceea ce limiteaza eforturile de extindere a capacitatilor si a interconectarilor dintre sisteme. Fortata de pozitia unui grup de opt tari, Comisia a acceptat totusi sa negocieze o a treia cale, adoptata de majoritatea tarilor.

O separare completa a actionariatului intre producatorii si operatorii de retea exista deja in 11 tari UE, pentru electricitate si in sapte tari, pentru gaze naturale. Printre ele se numara in principal Marea Britanie, Spania, Danemarca si Olanda.

„Sa acceptam ca anumite tari pot sa aiba mari grupuri integrate (campioni nationali) nu inseamna ca acestea sunt mai putin eficiente energetic”, a pledat ministrul francez al mediului, Jean-Louis Borloo, in timpul dezbaterilor de vineri.

Unele tari care sustineau fara rezerve separarea activitatilor in randul grupurilor energetice, cum ar fi Marea Britanie, au dat dovada de flexibilitate, apreciind ca un asemenea acord este un pas important catre o mai mare liberalizare a pietei.

Sursa: Financiarul.COM