Wilhelm Conrad Röntgen (n. 27 martie 1845, Lennep, azi parte componenta a orasului Remscheid, Renania de Nord-Westfalia — d. 10 februarie 1923, München) a fost un fizician german. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895, emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X, care dupa moartea sa si in ciuda testamentului sau au fost denumite raze Röntgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica.

Motivatia Juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze, (raze X)".

Date biografice

Röntgen s-a nascut in 1845, la Lennep, in Germania, fiind singurul copil al unui negustor si producator de textile.

Datorita mamei sale care provenea dintr-o veche familie olandeza, familia Röntgen a decis sa se mute in Olanda, cand micutul Wilhelm avea doar trei ani. In copilarie si adolescenta, Röntgen nu dadea semne de aptitudini iesite din comun, dar avea o pasiune - pe care, de altfel si-a pastrat-o toata viata - de a face farse mecanice complicate, indelung elaborate.

In 1862, Röntgen se inscrie la Scoala tehnica din Utrecht. In 1865, se inscrie la cursurile facultatii de fizica din cadrul Universitatii din Utrecht, dar nu obtine numarul necesar de credite pentru a deveni student si decide sa plece in Elvetia, unde se imatriculeaza la Institutul Politehnic din Zürich dupa sustinerea examenelor. In 1869, isi sustine teza de doctorat la Zürich si este numit asistentul celebrului fizician August Kundt. Il insoteste pe acesta la Würzburg si ulterior la Strasbourg.

Unul dintre momentele cele mai importante ale vietii sale a fost intalnirea cu Ivan Pulyui, un fizician de origine ucraineana, care i-a furnizat savantului german una din lampile pe care acesta le-a folosit pentru a obtine ceea ce el a numit "raze X".

Röntgen a descoperit razele care ii poarta numele din pura intamplare, experimentand in laboratorul sau efectele descarcarilor sarcinilor electrice de mare intensitate prin tuburi de sticla umplute cu gaz la presiuni foarte joase.

El studise deja efectul razelor catodice, raze care apar in mo­men­tul in care curentul electric trece printr-un gaz extrem de rarefiat.

In noiembrie 1895, a descoperit ca, daca tubul prin care trece sarcina electrica este izolat cu un carton negru pentru a exclude orice sursa de lumi­na, in conditiile lucrului intr-o camera obscura, un carton care are pe una din suprafetele sale platinocianida barica devine fluorescent, chiar daca este la o departare apreciabila de tub.

Röntgen a mers mai departe si a observat ca acelasi fenomen, al inregistrarii transparentei unui corp, are loc si folosind placi fotografice.

Prima radiografie din lume a fost facuta la scurt timp de catre Röntgen, surprinzand pe cliseele fotografice oasele si inelul unei mainii a sotiei sale.

De aici, savantul a dedus ca oasele sunt mult mai putin permeabile pentru razele X, reliefandu-se mai dur, ca si inelul sotiei sale.

Din 1895, si-a petrecut restul vietii in laborator studiind acest fenomen.

Moartea lui, din 1923, drept urmare a unui carcinom intestinal, nu este o consecinta directa a experimentelor sale cu razele X pentru ca a fost unul dintre primii savanti care au folosit ecrane plumbate pentru protectia la radiatii.

Sursa: Wikipedia