Potrivit  Transelectrica, transportatorul national de energie electrica, 19 din primele 20 de proiecte ca dimensiune care au trecut de aceasta faza de avizare, cea a obtinerii contractelor de racordare, sunt localizate in Dobrogea, in diferite localitati din Tulcea sau din Con­stanta, un singur investitor alegand Galatiul pentru a-si realiza investitia. Semnarea con­­tractului de racordare la retea, fie ca este vorba de reteaua de electricitate administrata de Tran­selectrica sau de cele care sunt controlate de catre distribuitorii de energie, cum ar fi Enel (Italia), CEZ (Cehia), scrie Ziarul Financiar.

ON (Germania) sau de catre Electrica, este o etapa importanta in realizarea unui proiect eolian, urmatorii pasi pe care un investitor trebuie sa-i parcurga fiind punerea sub tensiune a capacitatilor de productie, obtinerea autorizatiei de mediu si a licentei de producere. Practic, de cand un investitor semneaza un contract de racordare cu operatorul retelei electrice unde urmeaza sa fie amplasat un parc eolian, trebuie sa inceapa constructiile.

In total, potrivit datelor Transelectrica de la inceputul lunii august, aveau contracte de racordare la re­tea 133 de proiecte cu o capacitate cumulata de peste 3.600 MW, ceea ce reprezinta echi­valentul a circa cinci reactoare ale centralei nucleare de la Cernavoda, informeaza Ziarul Financiar.

"Teoretic, daca ai deja un contract de racordare la retea, inseamna ca esti dispus sa mergi mai departe. Semnarea acestui contract inseamna ca esti dispus sa platesti o taxa de racordare la retea a carei valoare depinde de solutia tehnica pe care o are fiecare proiect in parte. Este un pas destul de costisitor pe care nu il faci daca nu vrei sa mergi mai departe", spune Alexandru Teodorescu, consultant independent in domeniul energiilor regenerabile.

Comparativ cu proiectele care au doar avizul de racordare la retea, parcurile eoliene care deja au semnat un contract au o sansa de realizare mult mai mare.  "Cineva care a ajuns la contractul de racordare este mult mai probabil sa-si duca inves­titia la capat fata de cineva care este in faza de aviz de racordare. Ini­tial erau 21.000 MW in proiecte eoliene care aveau avize de racordare la retea. Acum, proiectele care au avize au ajuns la 4.700 MW, iar cele care au contracte de racordare au ajuns la 3.600 MW in august de la 2.700 in iunie. Tendinta este aceea de a se stabili o egalitate intre cele doua etape de avizare", explica Ionel David, consultant pe relatii publice din cadrul Asociatiei Romane pentru Energie Eoliana.

Cele mai multe dintre cele 20 de proiecte analizate au fost incepute de companii locale, infiintate tocmai cu scopul dezvoltarii proiectelor de energie eoliana pentru ca o­data ajunse intr-o etapa destul de inaintata sa fie vandute catre investitori straini. Astfel, dintre cele 20 de proiecte, mai bine de jumatate au fost preluate de mari investitori, cum ar fi CEZ (Cehia), Enel (Italia), Energias de Portugal, Iberdrola (Spania), Verbund (Austria) sau RWE Innogy, divizia de energie regenerabila a nemtilor de la RWE, scrie Ziarul Financiar.

Cel mai cunoscut antreprenor local in ceea ce priveste proiectele de energie eoliana este omul de afaceri suedez de origine romana Emanuel Muntmark.

Acesta a refuzat constant sa apara cu declaratii oficiale in presa, dar proiectele pe care le-a dezvoltat au fost vandute unor firme precum CEZ, Petrom, cea mai mare companie locala, si recent catre ButanGas Romania. Alte proiecte au fost dezvoltate de companii cu actionariat cipriot sau de catre persoane fizice despre care se stiu foarte putine lucruri, informeaza Ziarul Financiar.

Pe lista celor 20 de mari proiecte eoliene care s-ar putea realiza in Romania conduce detasat CEZ care intentioneaza sa construiasca doua parcuri eoliene cu o capacitate totala de 600 MW, in valoare de 1,1 miliarde de euro, in localitatile dobrogene Fan­tanele si Cogealac.

Potrivit celor mai recente informatii, la Fantanele sunt instalate circa 120 de turbine dintre cele 139 de unitati planificate, dintre care 90 sunt deja in functiune.

In ceea ce priveste partea de la Cogealac, aceasta investitie este intarziata din cauza mai multor probleme pe care investitorii le au cu diferite autoritati locale implicate in procesul de avizare a proiectului.

Un alt mare proiect este realizat de catre divizia de energie regenerabila a Energias de Portugal.

"Din datele pe care le avem noi, anul acesta ar putea fi puse in functiune parcuri eoliene cu o capacitate de 650 MW, cele mai mari investitii fiind parcul eolian de la Fantanele al CEZ, parcurile pe care le face Energias de Portugal la Pestera si Cernavoda si parcul facut de Enel. Lor li se alatura si o serie de investitii mai mici", spune David.

Saltul fata de 2009 este spectaculos pentru ca la sfarsitul anului trecut pe plan local nu erau instalati decat 14 MW. "ªi in 2011 tendinta va fi clar crescatoare", spune Teodorescu. Doar un sfert din bani raman in tara Cei 2.400 de MW din primele 20 de proiecte eoliene din Romania care au contracte de racordare la retea ar presupune investitii de peste 3,8 miliarde de euro, tinand cont de faptul ca investitia intr-un MW eolian costa intre 1,6 si 1,8 milioane de euro.

Statisticile europene arata insa ca aproximativ 75% din valoarea unui proiect eolian se duce pe partea de echipamente. Cum in Romania nu exista deocamdata producatori de turbine eoliene, cea mai mare parte a unei investitii in eoliene se duce la export, catre firme cum ar fi General Electric, Siemens sau Vestas care au experinenta in acest domeniu. Astfel, din cei 3,8 miliarde de euro pe plan local ar mai ramane aproximativ un miliard de euro care acopera lucrari cum ar fi realizarea fundatiilor, partea de conectare la retea sau constructia de drumuri.

"Cele mai multe locuri de munca pentru un proiect eolian sunt create de lucrarile de drumuri, fundatii si realizarea instalatiilor electrice. Locurile de munca majoritare intr-o investitie eoliana sunt create in faza de creare a campului eolian", explica David. Potrivit acestuia, desi echipamentele sunt montate cu specialisti din partea firmelor producatoare de turbine eoliene, acestia la randul lor au nevoie de cazare in Romania, de mancare, necesitati care creeaza la randul lor valoare pentru economia locala.

Sursa: Ziarul financiar

Comenteaza aici