In ciuda numeroaselor semnale receptionate din partea autoritatilor, care au acuzat faptul ca producatorii de energie verde obtin de doua ori mai multi bani, o data prin comercializarea certificatelor verzi primite gratuit de la stat si a doua oara prin vânzarea energiei, dar si a consumatorilor industriali care declara ca nu mai pot indura cresterile repetate ale preturilor, Autoritatea Nationala pentru Reglementare în Energie (ANRE) a anuntat ca va fi diminuat sprijinul pentru energia provenita din surse regenerabile oferit de catre stat, în special în cazul celei produse în panouri fotovoltaice. Cu toate ca, ANRE a propus Guvernului înca de anul trecut diminuarea schemei de sprijin pentru energie regenerabila (proiectul a fost postat abia în noiembrie 2012), anuntul de ieri vine la mai bine de un an de când oficiali ai Consiliului Concurentei au atentionat ca producatorii de energie regenerabila ar trebui sa se autosustina, pentru ca nu este firesc atâta rasfat pentru acesti investitori. România ofera unele dintre cele mai bune conditii din Europa pentru investitorii în domeniul energiei eoliene, cu facilitati precum sistemul de certificate verzi, posibilitatea de a obtine garantii guvernamentale pentru 50% din valoarea împrumuturilor pe termen mediu si lung, scutirile si reducerile de taxe pentru profitul reinvestit, reducerea cu 50% a costurilor legate de permise si autorizatii si subventiile acordate de Guvern.

În ultima perioada, tot mai multi consumatori industriali de energie pun cresterea rapida a pretului energiei, pe seama costurilor pe care le înregistreaza ca urmare a obligativitatii de a plati energia regenerabila.

Unele state membre, precum Germania sau Bulgaria, au început sa adopte masuri de reducere a impactului energiei verzi asupra pretului energiei la consumator.

Zoltan Nagy-Bege, membru al Consiliului de Reglementare din ANRE, a declarat ieri, în cadrul unui seminar pe tema energiei regenerabile, ca "la solar si la hidro este clar supracompensare" si ca ANRE a propus Guvernului "înca de anul trecut sa reduca numarul de certificate verzi de la 3 la 2,6 pentru microhidrocentrale si de la 6 la 5 la solar". "Guvernul putea si trebuia, daca voia, sa reduca schema de sprijin. Între timp, a aparut Legea 34 care spune ca pentru solar nu se modifica pâna în 2015. Acum lucram la raportul de monitorizare, probabil va fi gata în trei saptamâni, si în care vom propune Guvernului sa modifice numarul de certificate din 1 ianuarie 2014 pentru energia solara", a precizat, citat de Mediafax, Zoltan Nagy-Bege.

Producatorii de energie din panouri fotovoltaice primesc în prezent de 6 certificate verzi pentru fiecare MWh de electricitate produsa.

Zoltan Nagy-Bege: Investitorii au doar drepturi, nu si obligatii...

Potrivit lui Zoltan Nagy-Bege, legislatia româneasca ar trebui sa includa si unele obligativitati pentru investitorii în energie regenerabila, precum cea privind achizitia unor echipamente de pe piata româneasca sau limitarea capacitatii instalate.

"În opinia mea, ar fi benefic sa fie niste limitari (...) suntem printre putinii din Europa care nu avem asta în lege. Vom ajunge în 2013 ca aproape 10% din consumul final de energie sa provina din surse regenerabile, tinta pentru acest an este 14%. Deocamdata nu atingem aceste tinte, dar din 2014 sau 2015 ne putem astepta la atingerea acestor tinte, iar abia atunci putem vedea scaderea", a continuat Bege. La rândul sau, Silvia Vlasceanu, presedintele Asociatiei Companiilor de Utilitati din Energie (ACUE) a precizat ca energia regenerabila produsa peste tinta stabilita prin lege nu va mai beneficia de schema de sprijin prin certificate verzi.

Consiliul Concurentei: Companiile care primesc ajutor de stat sunt rasfatate

Vicepresedintele Consiliului Concurentei, Valentin Mircea, afirma în urma cu mai bine de un an ca "energia regenerabila trebuie sa devina autosustenabila cât mai curând posibil" si ca firmele "care primesc ajutor de stat sunt rasfatate".

Productia de energie verde este sprijinita prin sistemul de certificate verzi, acesta fiind principalul motiv pentru care multe societati au investit sau intentioneaza sa investeasca în acest domeniu. Aceste certificate verzi se acorda gratuit investitorilor în acest sector. Legislatia actuala prevede ca investitorii în parcuri eoliene primesc doua certificate verzi pentru fiecare MWh de energie produsa, companiile care construiesc unitati de productie a energiei în panouri fotovoltaice sunt stimulate cu sase certificate verzi pe MWh, iar centralele pe biomasa primesc trei certificate verzi.

Producatorii de energie din surse regenerabile câstiga de doua ori, o data prin vânzarea enegiei, iar apoi prin comercializarea certificatelor verzi.

Certificatele sunt emise de operatorul sistemului national de transport al electricitatii Transelectrica (TEL), care le aloca producatorilor de energie din surse alternative.

Ulterior, companiile care primesc certificatele le vând, întrucât furnizorii de electricitate sunt obligati sa le cumpere în cote anuale.

10 miliarde de euro, impactul asupra consumatorilor

ANRE estima anul trecut ca sprijinirea investitiilor în energie verde îi va costa pe consumatorii de electricitate din România aproximativ 10 miliarde de euro în plus la facturi pâna în anul 2020, cel mai mare impact urmând sa fie resimtit în 2016-2017, când consumatorii ar putea ajunge sa plateasca pentru energie cu pâna la 30% mai mult.

Ajutorul de stat prin certificate verzi se acorda electricitatii produse în hidrocentrale cu o putere instalata de pâna la 10 MW, centrale eoliene, fotovoltaice, în unitati pe biomasa, biogaz, biolichide, precum si centralelor care utilizeaza gazul rezultat din procesarea deseurilor.

Certificatele verzi se tranzactioneaza la pretul maxim, de 55 de euro, pentru ca oferta este inferioara cererii. Pretul minim al unui certificat verde este de 27 de euro.

EWEA: Investitiile în eoliene, îngreunate de infrastructura si procesul greoi de avizare

În ciuda tuturor facilitatilor primite din partea statului român, Asociatia Europeana pentru Energie Eoliana (EWEA) anunta în raportul publicat la începutul acestei luni ca investitiile în domeniul energiei eoliene sunt îngreunate de infrastructura deficitara, de procesul complex de avizare, de ambiguitatile din lege si de numarul redus de specialisti.
Organizatia non-profit (EWEA), care promoveaza dezvoltarea sectorului energiei eoliene si desfasoara inclusiv activitati de lobby pentru adaptarea cadrului legislativ la nevoile investitorilor în acest domeniu, mentiona în raport ca un alt obstacol în calea dezvoltarii investitiilor în energie eoliana în România este procesul complex de avizare, o ferma eoliana necesitând aproximativ 85 de avize si licente, noteaza EWEA. Astfel, procedura de avizare poate dura pâna la trei ani.

ANRE: Micii producatori de energie regenerabila nu au nevoie de avize

La solicitarea Curierului National, ANRE a informat ca micii producatori de energie din surse regenerabile nu au nevoie de autorizatii de înfiintare si licente. "În conformitate cu prevederile Legii energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, nu este necesara obtinerea licentei de producere a energiei electrice pentru urmatoarele categorii de producatori de energie electrica din surse regenerabile de energie, operatorii economici care detin centrale electrice si utilizeaza energia electrica produsa pentru consumul propriu, altul decât consumul propriu tehnologic; clientii casnici care detin centrale electrice cu puteri electrice instalate pâna la 100 kW", a informat ANRE.

Institutia precizeaza ca, pentru a beneficia de sistemul de promovare prin certificate verzi, este necesara acreditarea producatorului de energie electrica din surse regenerabile.

În România functioneaza centrale eoliene de 1.600 MW, unitati fotovoltaice de 71 MW, centrale pe biomasa de 44 MW si microhidrocentrale, cu puteri sub 10 MW, de 453 MW. Totodata, sunt în teste centrale eoliene de 700 MW, microhidrocentrale de 2 MW si unitati pe biomasa de 1 MW.

Pe de alta parte, se afla în diverse stadii de constructie centrale eoliene de 1.515 MW, microhidrocentrale de 108 MW, centrale pe biomasa de 47 MW si unitati fotovoltaice de 324 MW, potrivit lui Bege.